cel putin asta vreau eu sa cred. de vazut am sa vad, in curand, dar pana atunci o mentalitate pozitiva e tot ce mai pot face.
urasc diminetile amnezice si se pare ca am parte de ele super des.
am incercat sa renunt si sa ma tin de promisiuni, n-am putut. ma simteam prea ciudat.
vreau sa plec, nu stiu unde doar sa plec.
mi-e greu sa iau o hotarare si asta... practic strica tot. pentru ca presupusele optiuni sunt diferite si diametral opuse, but i like them both! si ma scoate din sarite ca trebuie sa aleg una singura.
cu toate astea, cred in oameni nefericiti care sa nu aiba vreo cauza anume, ci pur si simplu, datorita perceptiei lor asupra lumii si poate, sa zicem ca temperamentului.